Grosu Denisa Andreea

Faceți căutări pe acest blog

Portfolio

pe martie 04, 2017

Solicitați un link
Facebook
Twitter
Pinterest
E-mail
Alte aplicații

Solicitați un link
Facebook
Twitter
Pinterest
E-mail
Alte aplicații

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare

Commissions

EN: If you would like a commission please contact me at denisaandreeagrosu@gmail.com with the next details: dimensions the type of material or technique a high resolution photo ( if the order involves a portrait) RO: Pentru comenzi vă rog să mă contactați pe adresa de email denisaandreeagrosu@gmail.com cu urmatoarele detalii: dimensiuni tipul de material dorit sau tehnica de execuție o poza la rezoluție înaltă ( dacă comanda constă într-un portret)

Eu.Anamorfoza /I.Anamorphosis

1.1.Introducere Anamorfoza este un proces de deformare a imaginii prin anumite procedee optice. Din punct de vedere tehnic există două tipuri principale, perspective și catoptrice. Din punct de vedere artistic, cele mai vechi anamorfoze cunoscute sunt realizate de Leonardo Da Vinci; procedeul fiind folosit î ntr- o compoziție murală. Figura unui copil este alungită astfel încat privirea să nu perceapă diferența de unghi între diferitele părți ale compoziției. Tehnica este consemnată în Codex Atlanticus . Primele anamorfoze plastice și răspâdirea lor au loc în sec. ⅩⅥ - sec. ⅩⅧ când Erhard Sch ö n realizează o compoziție anamorfică, Vexierbild în care sunt reprezentați Carol Quintul, Ferdinand Ⅰ , Papa Paul al Ⅲ- lea si Francisc Ⅰ . De asemenea și “Ambasadorii” lucrare realizată de Hans Holbein prezintă același tip de structură în plan central. În perioada contemporană conceptul de anamorfoză cu regulile sale stricte a fost înlocuit de un altul cu semnificație mai la

"How It's Made?"'

RO: IMAGINEA NORMĂ- Procesare digitală- destructurări/restructurări accidentale- revendicarea nonfigurativului. Fuziunea traditional-digital În era contemporană se conturează o schimbare de paradigmă a imaginii normă. Spre deosebire de valorile artistice anterioare, axa de evoluție preponderentă a imaginii normă pare să fie cea cantitativă și nu cea calitativa. Odată cu apariția televiziunii și mai apoi a digitalizării mijloacelor de comunicare, volumul de imagini cu care ne confruntăm a crescut incredibil de mult. Practic ne aflăm în pragul în care ne apropiem de paritate, de momentul în care virtualul și imaginile virtuale acoperă aproape jumătate din contactele pe care le susținem. Teoria imaginii normă susține că la un prim contactul cu imaginea artistică, instanța de raportare nu este realitatea, ci acele alte imagini, artistice sau nu, care domină lumea în care trăim. Imaginea normă a societății contemporane funcționează după anumite reguli estetice specifice: simplit

Un produs Blogger